Sari la conținutul principal
Vezi AGIR — Asociația Generală a Inginerilor din România ISSN-L 1224-7928 · Online ISSN 2247-3548
Sigla AGIR
Buletinul AGIR
Revistă științifică trimestrială · din 1919
Indexată în baze de date internaționale EBSCOhost — EBSCO Publishing Inc. Index Copernicus International
Indexată în EBSCOhostIndex Copernicus International

Căutare

289 articole găsite pentru „logică”.

  1. DRONELE ȘI ROLUL LOR ÎN TRANSPORTUL URBAN/INTERURBAN ÎN PREZENT ȘI ÎN VIITOR
    Prof. Dr. ing. Habil. Eur Ing Ionel STAREȚU

    Drona este pe cale să devină un vehicul emblematic al sec. XXI. Primele variante sunt cunoscute de la începutul sec. al XX-lea, fiind folosite ca ținte pentru antrenarea piloților de avioane militare. Evoluția dronelor a fost lentă în timpul sec. al XX-lea, d…

  2. MANUFACTURING AND REPAIR TECHNOLOGIES FOR A DRIVE SHAFT
    Angelica SAVU, Dumitru-Ionuț ILIUȚĂ

    The present paper describes the technological process for manufacturing a drive shaft made of 42CrMo4 alloy steel. It includes the stages of blank selection, determination of the production type, surface numbering and characterization, calculation of machinin…

  3. USING OCCTOPUS OFFICE FOR A P.S.V. VESSEL
    Eng. Larissa Mihaela SION

    Proiectul intitulat „Utilizarea programului OCCTOPUS Office utilizând o navă tip PSV”, prezintă un exemplu de navă destinată aprovizionării activităților complexe ale platformelor de foraj marin, proiectată și echipată conform reglementărilor DNV și construit…

  4. ZBORURI SUSTENABILE – POSIBILITATEA UTILIZĂRII HIDROGENULUI ÎN AVIAȚIE
    Andreea BACIU, Ruxandra Maria POPA, Ș.l. dr. ing. Andrei BENCZE

    Lucrarea explorează utilizarea hidrogenului ca sursă de energie moderna și sustenabilă în aviație, în locul combustibili lor fosili tradiționali. Următoarele metode de utilizare s unt analizate: arderea directă în turbine si folosirea lui î n pile de combusti…

  5. INGINERIA 4.0: O PROVOCARE, O AMENINȚARE SAU UN PAS CĂTRE VIITOR?
    Dragoș Alexandru NIȚĂ, Crișan MATEI

    În ultimele decenii, lumea industrială a trecut prin transformări spectaculoase. Termeni precum „Industria 4.0” sau „Ingineria 4.0” au devenit omniprezenți în di scursurile despre viitorul muncii și al producției. În esență, acești termeni definesc cea de a p…

  6. SPUME DE ALUMINIU PENTRU COMPONENTE STRUCTURALE INDUSTRIALE UȘOARE
    Dr. ing. Lucian PĂUNESCU, Prof. dr. ing. Sorin Mircea AXINTE, Drd. ing. Ionela Luminița CĂNUȚĂ (BUCUROIU)

    Au fost realizate spume de aluminiu utilizând deșeu metalic procesat printr o metodă ecologică proprie, carbonat de calciu ca un agent de spumare mai ieftin și pulbere ultra fină de calciu pentru stabilizarea spumei. Procesul de încălzire/spumare la pe ste 75…

  7. OFFSHORE DRILLING: A SCIENTIFIC APPROACH TO DEEPWATER DRILLING
    Prof. asoc. dr. ing. dipl. Valentin-Paul TUDORACHE

    REZUMAT. Forajul offshore, în special forajul în ape adânci, este o ramură complexă și vitală a industriei petrolului și gazelor, implicând o abordare științifică riguroasă pentru a depăși provocările unice ale mediului marin. În prezent, forajul offshore în …

  8. HIDROGENUL – UN ELEMENT ESENȚIAL ÎN DEZVOLTAREA UNUI SISTEM ENERGETIC INTEGRAT
    Prof. asoc. dr. ing. dipl. Valentin-Paul TUDORACHE

    Hidrogenul este deja utilizat pe scară largă în unele industrii, dar încă nu și a realizat potențialul de a sprijini tranzițiile la energie curată. Hidrogenul regenerabil este considerat un vector important în redu cerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ju…

  9. PROGRESELE TEHNOLOGIGE ȘI CONTRIBUȚIA ACESTORA LA MODERNIZAREA PODURILOR
    Prof. as. dr. ing. Victor POPA

    Articolul prezint prezintă evolu ț ia lucr lucrărilor de poduri din ț ara noastr noastră în contextul progreselor tehnologice, care au evoluat în timp, în raport cu dezvoltarea for ț elor de produc ț ie ș i cre ș terea nivelului ș tiin ț ific al ș colii rom …

  10. CREATIVITATE ÎN ARHITECTURĂ: O ABORDARE INTERDISCIPLINARĂ
    Șef lucrări dr. arh. Simina Anamaria LÖRINCZ

    Creativitatea, acea capacitate de a crea și cultiva idei inovatoare și utile, este o resursă indispensabilă domeniului arhitecturii. Deschiderea pluridisciplinară a acestuia invită creatorul-arhitect ca pe lângă metodele și strategiile creative specifice dome…

  11. PARTICULARITĂȚI CONSTRUCTIVE ȘI TEHNOLOGICE ALE PIESELOR DE MOBILIER CU SUPRAFEȚE CURBE
    Ing. Bogdan URS, Prof. univ. dr. ing. Mariana Domnica STANCIU

    Formele curbe în designul pieselor de mobilier constituie o provocare atât estetică cât mai ales tehnologică pentru realizarea acestora. Astfel, procedeele de obținere a suprafețelor curbe din construcția mobilierului variază din punct de vedere tehnologic aș…

  12. REALIZAREA UNUI ROBOT CU TOPOLOGIE SERIALĂ
    Adrian-Bogdan OLARIU, Răzvan-George OLINGHERU, Cristian ȘANDOR, Deian-Dorel ARDELJAN, Conf. univ. dr. ing. Călin-Octavian MICLOȘINĂ

    Roboții au o importanță deosebită în multe domenii industriale datorită nevoii de automatizare, progreselor tehnologice, costurilor reduse, cererii crescute în diverse sectoare și capacității lor de a aduce eficiență, precizie și siguranță la locul de muncă. …

  13. DE LA EXPLOATAREA PLANETEI LA CAPACITATEA UMANĂ DE CONSERVARE A RESURSELOR PLANETEI. RESURSELE DE SOL
    Conf. dr. ing. habil. Mirela COMAN, Conf. dr. ing. Dinu DARABĂ

    Lucrarea își propune o reflecție asupra modului în care umanitatea a reușit să depășească stadiul de exploatare nemiloasă a resurselor de sol ale planetei și să aibă serioasepreocupări pentru protecția acestora. Legătura Om-Pământ este una atemporală, ceea ce…

  14. MONITORIZAREA APELOR UZATE GENERATE DE FERMELE PISCICOLE, PENTRU PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
    Conf. dr. Radu POPA, Prof. dr. Vily M. CIMPOIASU, Dr. Ioana Corina MOGA, Conf. dr. Vasile Daniel GHERMAN.

    Complexitatea fermele piscicole de tip RAS (cu apă recirculată) face ca un management bazat pe experiența în ferme piscicole extensive să fie insuficientă. În acest studiu semnalăm nevoia unei pregătiri vocaționale de specialitate în sustenabilitatea microfer…

  15. RESEARCH ON THE REDUCTION OF THE CO2 FOOTPRINT BY APPLYING NEW METALLURGICAL TECHNOLOGIES "DE:KARB"
    Expert dr. rer. nat. Paul OLARU

    Principala acțiune de realizare a decarbonizării atmosferei este noua noastră tehnologie „de:karb”, de prelucrare primară a cocsului-furnalului , de producere a aliajelor feroase, deoarece aici se generează emisiile majore de CO2. Dacă fluxul tehnologic actua…

  16. CERCETĂRI PRIVIND IMPORTANȚA PUTERII CALORICE A BRICHETELOR LIGNOCELULOZICE
    Șef lucr.univ.dr.ing. Gheorghe-Cosmin SPIRCHEZ, Prof.univ.dr.ing. Aurel LUNGULEASA

    Pericolul cel mai mare îl are utilizarea combustibililor fosili care degajă emisiile nocive ce sunt eliminate în atmosferă. Utilizarea combustibililor fosili emit în atmosferă 99% din cantitatea totală de dioxid de carbon. Acest fapt influențează negativ atât…

  17. REZILIENȚA INGINEREASCĂ ÎN ERA COMPLEXITĂȚII
    Profesor universitar emerit Șerban RAICU

    Conceptul, inerent holistic, de reziliență a diferitelor sisteme este important și frecvent prezent în literatura de profil a ultimilor ani. Clarificarea semnificațiilor tehnice și a fundamentelor conceptului de reziliență este necesară. Această lucrare defin…

  18. REZILIENȚA RISCULUI ȘI RISCUL REZILIENȚEI Model de sistem decizional bazat pe reziliență pentru o companie aeronautică
    Dr. ing. Euring Dragos POPA

    Aceasta lucrare analizează principalele obiective, vulnerabilități, riscuri dintr-o companie complexă din domeniul aeronautic, modul în care se construiește cultura organizațională bazată pe siguranța și se identifică specificitatea rezilienței organizației î…

  19. ASPECTE PRIVIND REZILIENȚA ȘI MONITORIZAREA PREDICTIVĂ A STĂRII STRUCTURALE A PALELOR TURBINELOR EOLIENE
    Prof. univ. dr. hab. Valeriu DULGHERU, Conf. univ. dr. Marin GUȚU, Dr. ing. Ivan RABEI, Conf. univ. dr. Radu CIOBANU, Conf. univ. dr. Oleg CIOBANU

    Tehnologiile informaționale penetrează tot mai mult toate domeniile, inclusiv, cel al energiilor regenerabile. Impactul ecologic și criza energetică afectează tot mai mult omenirea, care se orientează hotărât spre energiile regenerabile. În acest context opti…

  20. REZILIENȚA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ELECTRONIC ÎN CONTEXT DE CRIZĂ
    CSII dr. ing. Ion Răzvan RĂDULESCU, CSI dr. ing. Emilia VISILEANU, CSIII dr. ing. Cătălin GROSU, CSIII ing. Răzvan SCARLAT

    Reziliența în domeniul învățământului electronic este definită de elementele precum reziliența tehnologică, pedagogică, instituționalăși cea a participanților la procesul de învățare. Într-un context de criză, pentru a asigura reziliența sistemului de educați…