Sari la conținutul principal
Vezi AGIR — Asociația Generală a Inginerilor din România ISSN-L 1224-7928 · Online ISSN 2247-3548
Sigla AGIR
Buletinul AGIR
Revistă științifică trimestrială · din 1919
Indexată în baze de date internaționale EBSCOhost — EBSCO Publishing Inc. Index Copernicus International
Indexată în EBSCOhostIndex Copernicus International

Căutare

94 articole găsite pentru „arii logice”.

  1. STUDY ON RECYCLING COTTON FABRIC SCRAPS INTO YARNS
    Ş. l. dr. ing. Mariana ICHIM, Conf. dr. ing. Costică SAVA

    Dezvoltarea unei noi conştiinţe ecologice a crescut constant interesul pentru reciclare. Reciclarea deşeurilor textile are atât avantaje pentru mediu, cât şi avantaje economice, cum ar fi conservarea resurselor naturale, reducerea poluării aerului, apei şi so…

  2. CONVERTOARE STATICE DE PUTERE UTILIZATE ÎN CONVERSIA ENERGIEI, EFICIENTE ENERGETIC SAU UTILE ÎN PROCESUL CONVERSIEI
    Conf. dr. ing. Ion POTÂRNICHE, C.S. I, Ing. Cornelia POPESCU, C.S. III, Drd. ing. Mina GHEAMALINGA, C.S. III

    În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor efectuate în mulţi ani de activitate în domeniul soluţiilor tehnice din zona conversiei energiei utilizând convertoare statice de putere, evidenţiindu-se atât aspectele cvasicunoscute privind utilitatea aces…

  3. FUNDAREA PE LOESS A TURBINELOR DIN PARCUL EOLIAN FÂNTÂNELE – ROMÂNIA
    Prof. dr. ing. Romeo CIORTAN

    Turbinele eoliene constau dintr-un turn metalic înalt de cca. 100,0 m care susţine în vârf o nacelă de 900 KN prinsă articulat, în axul căreia se află rotorul cu trei pale de cca. 50,0 m lungime fiecare. Prin studii geotehnice s-a constatat că deasupra unui t…

  4. METODE ŞI TEHNICI DE INVESTIGARE A COMPORTAMENTULUI SIMULAT. DESCRIEREA ŞI UTILIZAREA SISTEMULUI MECATRONIC DE TIP SB-MET V.1.0
    Drd. Dan GABOR, Prof. dr. ing. Mihaela BARITZ, Prof. dr. ing., dr. marketing Angela REPANOVICI

    Procedurile tradiţionale de detectare a comportamentului simulat utilizează multipli indici autonomi ai activării fiziologice (GSR, T.A.-puls, respiraţia) asociaţi cu observaţii asupra comportamentului care pot fi identificate prin examinarea la poligraf. Art…

  5. ARTA – O ȘTIINŢĂ, ȘTIINŢA – O ARTĂ
    Prof. univ. dr. Florența Nicoleta MARINESCU

    Nimeni nu-și imaginează, atunci când începe să parcurgă drumul marii arte, că, în fapt, pleacă să caute o nouă galaxie. Abia atunci încep calculele cele mai exacte, se fac prognoze și se caută, într-o semiotică densă, adevăruri ce se bazează pe existenţe necu…

  6. ASPIRAŢIA CĂTRE ORDINE A IMAGINII
    Conf. univ. dr. Liliana NEGOESCU

    În procesualitatea conceperii și întrupării operei de artă se manifestă în mod discret și continuu o anumită aspiraţie către ordine a imaginii plastice, ca un reper arhetipal constitutiv, pe care îl putem regăsi, de altfel, în toate procesele biologice ce def…

  7. ROBOŢI INTELIGENŢI – STRUCTURI DE RAŢIONARE
    Prof. univ. dr. ing. Ioana ARMAŞ

    Robotica reprezintă un domeniu complex şi eterogen al cercetării ştiinţifice şi tehnice, având diverse aplicaţii în activităţile umane şi sociale. În aceste condiţii, datorită caracterului deschis al domeniului, robotica integrează şi utilizează rezultatele c…

  8. PROIECTAREA ŞI REALIZAREA CIORAPILOR PENTRU ALERGARE
    Drd. ing. Corina CIOBANU

    Oamenii aleargă pentru diferite motive, unii pentru sănatate, alţii pentru condiţie fizică, pentru eliberarea de stres sau pentru competiţii sportive. În timpul alergării, picioarele sunt solicitate mecanic deoarece susţin şi deplasează greutatea corpului. Ac…

  9. COPACUL DE HÂRTIE – UN PROIECT PENTRU EDUCAŢIE ECOLOGICĂ ŞI PROTEJAREA MEDIULUI
    Prof. Doiniţa BĂLĂŞOIU

    Educaţia ecologică se pretează foarte bine la îmbinarea formelor de educaţie instituţionalizate cu formele de „educaţie alternativă”, devenind astfel, mai atractivă: un om cu un comportament sănătos faţă de mediu „ştie” ce trebuie să facă şi „face” ceea ce tr…

  10. CONTRIBUŢIA PROIECTELOR FINANŢATE DIN FONDURI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE LA DEZVOLTAREA DURABILĂ A INFRASTRUCTURII DE MEDIU
    Dr. ing. Anişoara POPESCU

    În ultimii ani, investiţiile în infrastructura de mediu ocupă un loc important din alocările financiare naţionale şi europene. Dintre acestea, Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) este cel mai important program de asistenţă financiară europeană î…

  11. GAMA DE MASINI SI ECHIPAMENTE PENTRU PRELUCRAREA PRIN DEFORMARE PLASTICA A PROFILELOR REALIZATA IN PARTENERIAT DE CATRE UN IMM SI O UNITATE DE CERCETARE DE TIP INCD
    Dr. ing. Catalin DUMITRESCU, Ing. Liliana DUMITRESCU, Dr. ing. Gabriela MATACHE, Dr. ing. Corneliu CRISTESCU

    In articol se prezinta unele rezultate ale activitatii de cercetare-dezvoltare desfasurate de catre un parteneriat format dintr-un IMM, SC PRESTCOM SA si o unitate de cercetare, Institutul de Cercetari pentru Hidraulica si Pneumatica – INOE 2000-IHP din Buc…

  12. PROGRES PRIN TEHNOLOGIE
    Prof. dr. Viorel POP, Lect. dr. Mihaela STET

    Natura progresiva a cercetarii stiintifice este probabil cel mai impresionant exemplu ce poate fi oferit pentru termenul de „progres”. Cu o deschidere mult mai larga, mergand spre social, putem spune ca exista credinta dupa care, epocile ulterioare sunt imb…

  13. INOVAREA, CERCETAREA SI PROGRESUL TEHNOLOGIC IN IMM-URI
    Sef lucr. dr. ing. Mihaela STET

    In conditiile unei dezvoltari tehnologice rapide, cu efecte directe asupra ciclului de viata al produselor si al tehnologiilor, IMM-urile trebuie sa raspunda cerintelor unor piete in continua evolutie. Lucrarea are drept obiectiv prezentarea principalelor m…

  14. TEHNOLOGII DE UTILIZARE SI STOCARE A DIOXIDULUI DE CARBON. CONCEPTUL CCUS
    Dr. ing Carmencita CONSTANTIN, Drd. ing. Claudia TOMESCU, Ing. Iulia MIRCEA, Ing. Oana FALUP, Ing. Eugen MITRITA

    In contextul preocuparilor privind evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), in general, si a CO2, in particular, sub presiunea de limitare a acestora, se impune valorificarea posibilitatii sectorului industrial, principalul poluator, de a-si reduc…

  15. EDUCATIE - INGINERIE - ARHITECTURA
    Arh. Cornel CALOMFIRESCU (Polonia)

    In viitor, in multe domenii ale stiintei si tehnologiei progresul este si va fi mult mai rapid decat evolutia societatii umane. Dezvoltarea tehnologica din urmatorii ani ne va surprinde prin descoperiri tehnologice si efectele acestora, care vor fi greu de …

  16. UTILIZAREA SISTEMELOR INFORMATICE GEOSPATIALE IN MANAGEMENTUL TRANSPORTULUI MULTIMODAL DE MARFURI
    Ing. Marcel LITRA

    In ultimii ani au aparut doua oportunitati care pot permite un avans semnificativ in directia managementului traficului feroviar: - s-au maturizat doua tipuri de tehnologii: identificare prin radio-frecventa, cunoscuta sub denumirea de RFID (Radio Frequency…

  17. CREATIA TEHNICO-STIINTIFICA INGINEREASCA LA BAZA PROGRESULUI SOCIETATII
    Prof. dr. ing. Viorel POP

    Inginerul - este specialistul cu pregatire tehnica si teoretica superioara, care presteaza o activitate de proiectare, cercetare, de organizare si conducere a proceselor tehnologice dintr-o intreprindere. Avand in vedere rolul esential al inginerului in pro…

  18. IMPACTUL TEHNOLOGIILOR DE PRELUCRARE A DESEURILOR TEXTILE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU, IN CADRUL CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE DURABILA
    Floarea PRICOP, Razvan SCARLAT, Eftalea CARPUS, Vasile PRICOP, Aneta CHIVOIU

    Politica Uniunii Europene in domeniul mediului inconjurator este orientata spre atingerea unei dezvoltari durabile, prin includerea protectiei mediului in politicile sectoriale comunitare. Promovarea „tehnologiilor curate“ in domeniul valorificarii deseurilo…

  19. SEISMICITATEA, SEISMOTECTONICA SI HAZARDUL SEISMIC DIN ZONA TIMISOARA
    Dr. Eugen OROS

    Zona Timisoara este situata in centrul Regiunii Seismice Banat, cea mai importanta regiune seismica a Romaniei, daca ne raportam la hazardul seismic controlat de cutremure crustale (adancimea focarelor mai mica de cca 30 km). Istoria seismica a zonei este m…

  20. STUDY ON METAL MELTING AT HIGH FREQUENCY
    Prof. Eng. Ioan RUJA, PhD, Prof. Eng. Constantin MARTA, PhD, Eng. Aurel MIDAN, Eng.Marius TUFOI

    In cadrul lucrarii se prezinta o instalatie care permite topirea metalelor in camp electromagnetic la frecvente cuprinse intre 200÷300 KHz.. Topirea prin inductie, in levitatie prezinta interes datorita posibilitatii de a obtine metale mai pure si cu propriet…