Sari la conținutul principal
Vezi AGIR — Asociația Generală a Inginerilor din România ISSN-L 1224-7928 · Online ISSN 2247-3548
Sigla AGIR
Buletinul AGIR
Revistă științifică trimestrială · din 1919
Indexată în baze de date internaționale EBSCOhost — EBSCO Publishing Inc. Index Copernicus International
Indexată în EBSCOhostIndex Copernicus International

Căutare

1.572 articole găsite pentru „PER”.

  1. CERCETĂRI ÎN DOMENIUL VOPSIRII ECOLOGICE A MATERIALELOR TEXTILE CELULOZICE
    Florina PRICOP, Alina POPESCU, Ioana Corina MOGA,Aneta CHIVOIU, Razvan SCARLAT

    Utilizarea tehnologiilor convenţionale pentru epurarea apelor uzate generate de industria textilă ridică probleme din ce în ce mai grave inginerilor de mediu din cauza restricţiilor din ce în ce mai dure de deversare a efluenţilor impuse prin legislaţia de me…

  2. PROGRESUL TEHNOLOGIC ȘI UTILIZAREA STRUCTURILOR DIN MATERIALE COMPOZITE ÎN INDUSTRIA AERONAUTICĂ
    Dr. ing. Dorin ROŞU, Ing. Bogdan SPINEANU, Ing. Tudor-Mihai TOMESCU (Germania),Ing. Traian TOMESCU

    Lucrarea se adresează inginerilor și celor care doresc să aprofundeze cunoştinţele privind utilizarea unor tipuri de materiale compozite în industria aeronautică și în alte domenii

  3. COPACUL DE HÂRTIE – UN PROIECT PENTRU EDUCAŢIE ECOLOGICĂ ŞI PROTEJAREA MEDIULUI
    Prof. Doiniţa BĂLĂŞOIU

    Educaţia ecologică se pretează foarte bine la îmbinarea formelor de educaţie instituţionalizate cu formele de „educaţie alternativă”, devenind astfel, mai atractivă: un om cu un comportament sănătos faţă de mediu „ştie” ce trebuie să facă şi „face” ceea ce tr…

  4. INTEGRAREA EDUCAŢIEI ECOLOGICE ÎN „NOILE EDUCAŢII”
    Prof. Tatiana BĂLĂŞOIU

    Noile educaţii, integrative şi cumulative, corespund unor trebuinţe de ordin social şi pedagogic şi se constituie în alternativele educaţionale care coexistă cu sistemul tradiţional de învăţământ. Informarea şi pregătirea privind transmiterea cunoştinţelor de…

  5. CONTRIBUŢIA PROIECTELOR FINANŢATE DIN FONDURI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE LA DEZVOLTAREA DURABILĂ A INFRASTRUCTURII DE MEDIU
    Dr. ing. Anişoara POPESCU

    În ultimii ani, investiţiile în infrastructura de mediu ocupă un loc important din alocările financiare naţionale şi europene. Dintre acestea, Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) este cel mai important program de asistenţă financiară europeană î…

  6. ROMANIAN DEVELOPMENTS IN NONDESTRUCTIVE TESTING OF CONCRETE CONSTRUCTIONS
    Dr. George TEODORU (Germania)

    În prima parte a articolului sunt prezentate metodele nedistructive existente pentru determinarea diferitelor proprietăţi ale betonului, în structuri de beton armat sau precomprimat, şi stadiul normării lor în norme naţionale sau internaţionale. Este prezenta…

  7. EDUCAŢIA POPULAŢIEI PRIVIND CALITATEA RESURSELOR DE APĂ DESTINATE CONSUMULUI UMAN
    Ş.l.dr.ing. Anca ŞERBAN, Ş.l.dr.ing. Mariana Carmen BURTEA,Ş.l.dr.ing. Luxiţa RÎŞNOVEANU

    Resursele de apă potabilă de pe glob sunt sub o presiune în creştere, iar lipsa unor măsuri de control al poluării conduc la degradarea resurselor de apă. Activităţile umane pot influenţa productivitatea resurselor de apă în sensul reducerii disponibilităţii …

  8. PUBLIC PLACE
    Prof. dr. arh. Augustin IOAN

    Înspaţierea evenimentului de a privi şi de a fi privit este nivelul elementar al locului public (Lp). Lp apare deîndată ce, în afară de mine, mai apare şi altcineva pe un teritoriu dat şi, astfel, există posibilitatea ca nu numai să privesc împrejurul meu, da…

  9. REMODELAREA INTEGRATĂ A MOBILITĂŢII ŞI A SPAŢIILOR PUBLICE
    Conf. dr. arh. Mihaela Hermina NEGULESCU

    Creşterea explozivă a automobilităţii şi politica de satisfacere necondiţionată a exigenţelor acesteia, adoptată de marile oraşe timp de câteva decenii, sunt cauzele majore ale deprecierii spaţiilor publice şi a locuirii urbane, în general. Schimbarea de para…

  10. IMPORTANŢA DIMENSIUNII TACTILE ÎN SPAŢIUL PUBLIC
    Asist. drd. arh. Alexandra VIȘAN

    Spațiul public poate fi privit, din punct de vedere fizic, ca zonă definită de o suită de suprafețe verticale, orizontale, oblice, curbe. Datorită caracteristicilor ce țin în special de vizual și tactil, suprafețele modifică percepția spațiului construit. Se …

  11. LOOKING FOR THE LOST SIGNIFICANCE OF PUBLIC SPACE
    PhD. architect and reader Gabriel PASCARIU

    Cele 4 decade de comunism au generat o ruptură în mai toate domeniile vieţii sociale şi economice din România. O astfel de fractură este vizibilă atât în evoluţia structurilor urbane cât şi a vieţii urbane în general. O schimbare semnificativă a avut loc şi î…

  12. SHIFTING SPACES Public Spaces facing new needs and expectations
    Asist. urb. Reinhold STADLER PhDst.

    Spațiul public reprezintă în continuare unul din cele mai complexe programe arhitecturalurbanistice ținând cont de faptul că este nevoit să se adapteze și să răspundă nevoilor din ce în ce mai specifice a unei diversități ridicate de utilizatori. Scopul artic…

  13. SPAŢIUL PUBLIC ŞI STRATEGIILE ORAŞELOR COMPETITIVE
    Arh. Liviu IANĂŞI, doctor în urbanism

    Într-o lume în plin proces al globalizării, marile oraşe îşi definesc şi redefinesc locul în reţele globale, în timp ce oraşele mici şi mijlocii se re-pozitionează în relaţie cu teritoriile înconjurătoare, dar şi prin raportare la ierarhia globală urbana, din…

  14. ECHIPAMENTE ŞI ELEMENTE DE MOBILIER URBAN CE POT CONTRIBUI LA CREAREA UNUI MEDIU RUTIER CARE „IARTĂ”
    Drd. ing. Florentina Alina BURLACU, Drd. ing. urb. Elena Otilia TĂRÎŢĂ CÎMPEANU

    Se cunoaște faptul că accidentele de circulaţie au cauze diferite, în funcţie de mediul în care acestea s-au produs. Zonele urbane sunt mult mai complexe decât cele rurale sau extraurbane şi din această cauză în perimetrul lor au loc majoritatea accidentelor …

  15. SISTEM AVANSAT DE MANAGEMENT AL PARCĂRILOR URBANE UTILIZÂND ENERGII VERZI SMART AND GREEN PARKING
    Arh. Călin LAMBRACHE, Asist. dr. ing. Emil DIACONU, Prof. dr. ing. Horia ANDREI , Conf. dr. ing. Henri COANDĂ

    Lucrarea propune un nou concept, cel al sistemelor moderne de management al serviciilor de parcare urbane, ceea ce presupune găsirea spaţiilor de parcare dorite şi optimizarea folosirii lor, rezervare, informare şi supraveghere on-line, modalităţi moderne de …

  16. INTERACŢIUNI DINAMICE „MOBILITATE – URBANISM”
    Prof. dr. ing. Şerban RAICU, Ş.l. dr. ing. Dorinela COSTESCU

    Intercondiţionările dintre mobilitate/transport şi amenajarea teritoriului/urbanism sunt examinate distinct (în fiecare dintre cele două sensuri) cu scopul de a desprinde direcţii de acţiune conforme cu tendinţele de făurire a oraşului coerent. În lucrare sun…

  17. UTILIZAREA TEHNOLOGIEI ,,PARK AND RIDE”, O POSIBILĂ SOLUŢIE PENTRU ASIGURAREA MOBILITĂŢII DURABILE ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI
    Asist. dr. ing. Florin Valentin RUSCĂ, Asist. dr. ing. Aura RUSCĂ

    Mobilitatea extra-urbană, provenită din exteriorul aglomeraţiei urbane joacă un rol din ce în ce mai important în structura traficului oraşului. Se impune astfel necesitatea de a identifica noi soluţii urbane care să atragă utilizatorii infrastructurilor urba…

  18. ACŢIUNI ASUPRA CERERII DE TRANSPORT ORIENTATE CĂTRE O MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
    Conf. dr. ing. Vasile DRAGU, Drd. ing. Vlad Cătalin ROMAN, Drd. ing. Eugenia Alina ROMAN

    Satisfacerea nevoii de mobilitate prin sporirea continuă a capacităţii de circulaţie a condus la extinderi necontrolate ale infrastructurilor rutiere cu consecinţe nefavorabile asupra utilizării terenurilor, poluării atmosferice şi degradării peisajului natur…

  19. METODOLOGIE DE IMPLEMENTARE A INFRASTRUCTURILOR NECESARE DEPLASĂRILOR NEMOTORIZATE
    Asist. drd. ing. Anamaria ILIE

    Deplasările nemotorizate, în speță cu bicicleta, joacă un rol important în strategia pe care comisiile interdisciplinare de la nivelul administrațiilor locale o adoptă și o promovează. Există, însă, o serie de condiții ce sunt necesare a fi îndeplinite pentru…

  20. MOBILITY AND URBAN CHRONO-METABOLISM. THE GREEN SPACES SUB-SYSTEM WITHIN THE COMPLEX LANDSCAPE SYSTEM
    Assoc. prof. arch. Cerasella CRĂCIUN PhD

    Sistemele crono-metaboliste urbane clasifică oamenii, obiectele și energia ca informații, articulează aceste circuite în viziune flexibila și pun ordine în rapoartele și grilele informaționale, precum și între unitățile de spațiu și unitățile de timp. Studiul…